luni, 30 noiembrie 2009

First night out

aseara am plecat dupa alex cand s-a dus la casa ei, care nu e departe de cafenea in unitati omenesti. dar in unitati pisicesti e.
adica e la doua strazi. strazi nestrabatute de mine singur niciodata.

ma ma iau dupa code cand pleaca intra-colo, insa ori ma speriu si ma intorc repede.. ori se sperie ea si ma ia in brate.

cert este ca m-am ratacit si am ramas pe strada. n-aveam nici telefon mobil sa o sun pe code sa vina sa ma ia. asa ca am fost nevoit sa dorm pe afara. nu stiu cum au trecut cele 8 ore. in primul rand era frig. aici si-a dovedit utilitatea blanita mea lucioasa si frumoasa. in al doilea rand am fost nevoit sa ma apar de cateva ori. am descoperit cu aceasta ocazie, ca nu toate pisicile se cunosc intre ele si foarte probabil am fost favorizat de onix sau liz doar pentru ca vin si mananca la cafenea. cele pe care le-am inalnit azi noapte au cam ras de mine. cel mai hidos era motan batran, fara dinti in gura, insa cu un pumn ca a lui bute; se tavalea pe jos zicand "i-auzi la asta micu: daca nu ma lasati in pace nu va mai primeste code la cafenea! ce e aia cafenea baaaa piciule si mai ales cine cainele meu e code?"

am plecat in cautarea cafenelei dupa incidentul cu motanul cel batran, dar n-am stiut drumul de intoarcere. asa ca m-am ascuns sub o masina. stand acolo ascuns, dimineata pe la 8, nu mare mi-a fost mirarea, dar mai ales bucuria sa o vad pe code ca merge in zig zag pe drum, si se uita pe sub masini intr-un mod haotic si oarecum disperat. am strigat-o si m-a auzit din prima. am fugit spre ea ca in filmele americane si i-am sarit direct in brate. m-am bucurat sa observ ca n-a contat ca-s plin de noroi si praf. conta doar momentul revederii.

acum sunt acasa, pe fotoliu la caldura. am primit portie DUBLA de bobite. si pana si revederea cu onix a fost un lucru extrem de placut.

ma pregatesc, dupa ce am sters de pe blanita mea orice urma a escapadei mele nocturne, sa savarsesc unul din acele somnuri de 4 ore de care sunt capabil in ultimele saptamani. sper doar sa nu visez pe motanul fara dinti in gura.

Un comentariu:

  1. obama, stiu ce vrei sa faci! sa nu incerci sa fugi si sa ma lasi sa cresc copiii singura! vezi ca oamenii astia de la verde par de treaba dar cred ca mi-au pus gand rau. am auzit ca au o lista de oameni care vor sa-mi ia pisoii. vine iarna si ma tem cand ma gandesc la 101 dalmatieni... mrrrr

    liz

    RăspundețiȘtergere