marți, 27 octombrie 2009

m-a parasit code:(

cica revine in doua saptamani... dar mi-e frica. daca nu mai vine. m-a lasat singur de halloween. nu sunt asa de curajos cum credeam

joi, 22 octombrie 2009

ziarul.. cel mai mare dusman al meu

de cateva zile code zice ca ma educa. prin urmare ma altoieste cu un ziar facut sul. toate interdictiile de pana acum, sunt insotite in caz de nerespectare de un ziar peste fund/spate/mai rar urechi.

nu doare, dar ma scoate din sarite zgomotul lui amenintator. asa ca ma gandesc de doua ori daca vreau sa fac ceva si aud un "nu".

- nu urca pe masa
- nu musca
- nu intra in bar
- nu-l ataca pe onix
- nu fura paiul din pahar
- nu, nu, nu

oamenii astia sunt plin de restrictii.

acum cateva seri, dupa ce code s-a dus la culcare, m-am gandit sa ma uit daca au spalat bine paharele. si am vrut sa ma urc pe bar. insa m-a auzit. si-a venit somnoroasa+nervoasa (stiu cand o scot din sarite) cu ziarul in mana. am reusit sa ma ascund dupa un frigider. stiu de cand eram mai mic ca de acolo nu au cum sa ma scoata. insa, ea capoasa, s-a postat sa ma astepte. dupa acteva minute bune de asteptare, m-am gandit ca o sa o tinem asa toata noaptea. si cine e mai destept cedeaza. asa ca, mi-am cerut scuze (miiiiiiaaaaauuuu) si am iesit timid, ducandu-ma direct pe un scaun sa ma intind de culcare. era clar ca numai asa pot sa mai scap. sa ma culc.

ps: a bufnit-o rasu, m-a mangaiat si s-a culcat. deci, un 'scuze' din cand in cand chiar functioneaza.

singur acasa

a fost prima noapte in care am stat singur in cafenea. code doarme aici tot timpu', insa aseara a plecat. mi-a pus mancare. lapte. bobite. mi-a lasat un geam deschis sa am cum sa merg in curte in caz de nevoie. si-a plecat. nu mi-a venit sa cred. am iesit dupa ea pe strada. ea s-a intors din drum de vreo trei ori sa ma convinga sa ma intorc in curte. in final a plecat si mie mi s-a facut frica sa stau pe strada. era liz cu mine, insa dupa cum arata uneori nu cred ca e usor sa stai pe strada. asa ca m-am intors. si am incercat sa dorm. cred ca am avut cosmaruri. asa ca cum a venit dimineata m-am postat pe pervaz si am asteptat-o. a venit intr-un tarziu.
mi-a dat sa mananc, dar nu-mi ardea de mancare. vroiam sa dorm si eu un pic in bratele cuiva.

luni, 19 octombrie 2009

i-am inchis in birou

pe toti trei. pe code. pe alex. si pe furtuna. a fost razbunarea maxima. la cate ore am stat eu acolo singur, ori de cate aparea cineva cu fobie la pisici!

birou numesc ei o camera in care tineau diverse. claie peste gramada. era raiul meu pisicesc. doar cand eram inchis cu forta acolo nu-mi placea. ca nu sunt genul care sa accepte limite si limitari. insa printre cutii si cutiute, trai nenica...

intr-o zi au scos tot. au dat cu alb pe pereti. au adus multe perne si cateva masute. si acum stau intinsi pe jos si se amuza de cum ma joc eu cu o minge. pai cum sa nu le sari la gat?

am incercat sa le explic ca cu mine nu-i de glumit. de fapt cred ca am reusit sa ma fac inteles. m-au scos afara din camera si s-au inchis acolo. sau eu i-am inchis? cert este ca am la dispozitie toata cafeneaua. frumoasa zi de sambata.

verde

bine ca v-am zis de onix si nu v-am zis de verde. casa mea.

v-am zis ca locuiesc aici de vreo doua luni bune. e o cafenea de fapt. si-mi place ca e liniste. si au o curte mare. prin urmare pot sa pandesc pasari, sa ma lupt cu mustele, sa ma joc cu ramele (oamenilor li se pare scarbos.. dar e chiar haios; se misca intruna cat sa-mi capteze mie atentia).

Dar cel mai mult imi place ca am unde sa ma catar. pfuuu.. nu stiu cati copaci de care sa-mi ascut ghearele. ca sa am pe urma cum sa o omor pe code.

si evident foarte multa lume cu care sa ma joc. eu ma joc. ei zic ca ii zgari. viata'i dura trebuie sa te pregatesti pentru tot felul de lupte. n'o sa ma imblanzesc eu pentru niste oameni.

ma mai abtin cand vine vorba de copii. desi mi s-a dus vorba ca as fi 'pisica muscacioasa'. asa mi-a zis un copil duminca!!! prin urmare code m'a inchis intr-o camera. am dormit pana am fost eliberat de acolo.

si cu energie noua m-am luptat cu liz. asta e o alta pisica. e plin de pisici pe aici. dar doar in vizita. eu sunt titularul.

onix

onix tocmai a intrat pe geam. miauna scurt. code ii spune "vezi ca ai lapte". ea merge si mananca linistita. si pleaca lin si elegant. n'o suport.

in primul rand pentru ca e mai mare si ma trateaza cu superioritate. eu incerc sa-mi apar teritoriul si ea ma ignora. uneori imi carpeste cate o gheara scurt. vezi doamne sa inteleg unde mi-e nasul. dar ea de ce nu intelege ca acum eu sunt stapan aici?

si in al doilea rand, e preferata lu'code. pai normal. a vrajit-o cu chestii d'astea pisicesti. nu se lasa mangaiata decat cand vrea ea. si atunci merge si se da in stamba alintandu-se. am aflat ca inainte de a sta eu aici a jucat o adevarata opera de trei parale: aparea numai dupa ce pleca ultimul client sa ceara lapte si sa doarma iarna in casa. cerea voie batand in geam. ba mai mult cand a fost code plecata vreo trei saptamani n-a trecut pe aci de loc. a aparut exact la doua ore dupe ce s-a intors 'stapana' mea. asta a cucerit-o total.

mai mult se face ca intelege ce-i spui. o restrictie de genul 'n-ai voie acolo' ea o respecta superior si elegant. comparativ cu ea eu sunt un diavol tazmanian.


duminică, 18 octombrie 2009

hmmm...

pandesc din smochin un porumbel. creanga e subtire si parca nu rezista sub greutatea mea. desi sunt mic. n-am decat vreo cinci-sase luni. oamenii astia tot calculeaza: nu se stie cat am stat in cusca dintr-un magazin de animale (cum suna!!!) dintr-un mall (doamne... putea sa ma ia si pe mine o doamna cu geanta mare si scumpa... acum locuiam in bamboo nu intr-o cafenea de hippioti) + o luna jumate intr-o garsoniera in militari + aproape doua luni jumate in verde.

cum spuneam.. pandesc porumbelul asta de juma de ceas. sunt un vanator. lumea spune ca seman cu o pantera. nu stiu ce e aia, dar sigur o sa-i iau gatul. nu suport concurenta. d'aia m-am gandit sa fac terapie prin scris. am o doza de furie care o scoate pe code din sarite si ma ameninta ca ma castreaza. nici asa nu stiu ce inseamna dar pare cel mai groaznic lucru care mi se poate intampla. mie nu mi-e frica de nimic.. dar cine stie, poate chiar e de rau sa fi castrat.

asa ca ma apuc de azi de scris. las naibii porumbelul sa traiasca si eu raman necastrat. cum sa fiu eu obama, pisicul cel dement, castrat?